Arhive pe categorii: muzica

RIP Les Paul

Nu sunt nici pe departe un music freak dar cum muzica este totusi o parte importanta din complexitatea mea si cum abia am citit despre asta pe net, am vrut s-o notez cumva… pentru cine ar conta. Les Paul (Lester William Polsfuss) a iesit definitiv de pe scena ieri, 13 august 2009, din cauza unei pneumonii severe. Ca sa arat cat de ignoranta eram, imi imaginam ca Les Paul nu mai traieste demult si nu eram nici pe departe constienta de adevarata importanta pe care a avut-o in tot ceea ce inseamna muzica moderna, ca muzician si  inventator. Pe langa faimoasele chitari care se cheama si ele la fel, tot el a folosit pentru prima oara multi-track-ul intr-o inregistrare. Si multe altele pe care puteti sa le cititi aici. Si „omagiul” prin intermediul caruia am aflat aici.

Sunt deja prea multe lurcuri pe care mi-ar fi placut sa le stiu si nu le stiu inca. Mai am timp dar ma intreb, oare si in asta se masoara reusita sau esecul unei vieti?

American Pie

The original…

Nu stiam ca azi se comemoreaza asta, toti anii astia pentru mine 3 februarie a fost doar ziua mamei mele (la multi ani by the way 😀 ), dar melodia lui Don McLean a fost intotdeauna printre favoritele mele.

Bonus:

And I’d give up forever to touch you…

…Cause I know that you feel me somehow.
You’re the closest heaven that I’ll ever be,
And I don’t want to go home right now.

And all I can taste is this moment,
And all I can breathe is your life,
And sooner or later it’s over,
I just don’t want to miss you tonight.

And I don’t want the world to see me,
Cause I don’t think that they’d understand.
When everything’s made to be broken,
I just want you to know who I am…

review

Zicea bine maroniul ca majoritatea oamenilor isi fac blog mai ales pentru a se plange. Sau, ca sa pun ideea intr-o forma mai delicata, inspiratia apare mai usor in cazuri de tristete/suparare/etc decat la bucurie. Sau daca nu inspiratia, in orice caz cheful de a scrie.

Nu am chef sa scriu, nu am stare sa scriu, nu am timp sa scriu. In ultimele trei luni s-au schimbat atatea cat in ultimii 10 ani poate. Nu ma plang, sunt tot la stadiul ala in care sa va invat cum sa desenati fericirea, doar sa dorm un pic as vrea. Vreo saptamana 😀 Dupa care as putea sa incep un serial in care sa va povestesc despre deliciile actului plin de avant de a te muta singura dintr-o data. As putea sa fac asta, da. Poate va intereseaza cum trebuie sa procedati in momentul in care incep sa va palpaie haotic, ca intr-un film de groaza, toate becurile si intrerupatoarele, din senin, intr-o sambata dimineata. Sau poate va intereseaza cum e sa gasiti dupa cateva zile de absenta masina de spalat nou nouta plina ochi de apa, la fel ca si restul baii…

Ar trebui sa ma opresc un pic si sa fac bilantul, ma intreb cate buline din lista mea de anul nou au mai ramas… 🙂 Dar alta data. Acum voiam doar sa mai pun o melodie pe care am gasit-o pe net si mi-a plact mult. bbl.

Desigur ca e doar un cantec..

…la fel cum ieri a fost doar o alta zi in care, intre altele, a plouat. Dar se intampla sa imi placa.

Running over the same old ground,
What have you found? The same old fears,
Wish you were here

Concert Metallica la Bucuresti pe 23 iulie

Pentru cei interesati (pe frate-miu l-am sunat deja, nu se pune, dar poate mai sunt si altii 😀 ), un nou concert, de data asta confirmat si de site-ul formatiei.

RSS-ul pe Metalhead face toti banii 🙂

e o simpla stare de spirit

Simt nevoia sa scriu, dar m-a lasat inspiratia. Nu am decat cateva clisee obosite si triste. Nu as vrea sa umplu posturi cu asa ceva. Poate ca toata viata mea e un cliseu trist si obosit in momentul asta. Ca am obosit, e clar. Se vede. Am mers atata prin soare ca sigur am facut insolatie, si palaria mi-a fost zburata de mult, de o rafala neasteptata de vant. Mi-au iesit si pistrui. Intotdeauna imi ies pistrui de la soare. Asta nu e neaparat un lucru rau. Si am citit ca bronzul e din nou la moda anul asta. Fie si asa.

Dar am obosit. Vreau un copac mare, cu iarba sub el. Un nuc vreau, da! Ati stat vreodata la umbra unui nuc? E cea mai racoroasa umbra. Vreau sa ma asez la umbra nucului meu o perioada si poate sa dorm un pic. Si cand ma trezesc, vreau sa vad ca soarele s-a dus dracului la asfintit, sa vad ca e seara si ca e racoare si placut. Si vreau sa simt cum imi adie vantul peste obraji si vreau sa vad o padurice nu departe. Mi-e asa dor de o padurice…

Momentan ma dogoreste soarele inca. Ma dor si ochii de la atata lumina. Mi-e cald si am obosit. Am spus pana acum ca am obosit? Si cred ca mi-a mai iesit un pistrui. Ai naibii pistrui. Pana ce ajung la nucul meu, va las cu o melodie.