zgomot pe net

N-am chef sa termin si ultimul post despre AP, aparent. Parca prea ma dau desteapta, nu stiu. In fine, o sa revin la el la un moment dat. Intre timp, ma gandeam eu asa, ca tot am fost in mijlocul unor ceva drame de facebook zilele astea, la cat de eronata, defectuoasa si plina de „zgomot” este comunicarea pe net. Voiam de mult sa scriu despre asta. Pe bune, e foarte, foaaarte greu sa iti iasa exact cum vrei din prima. Mie personal imi e greu de multe ori si in comunicarea fata in fata, ma chinui cateodata farte mult timp sa explic un gand care la mine in cap e foarte simplu, dar care nu vrea si pace sa ia aceeasi forma cand il transpun in cuvinte. Si persoana cu care vorbesc ma vede, ma cunoaste, ma simte, are rabdare, pot sa folosesc toate cuvintele din lume pe care le stiu, pot sa reiau explicatia de n ori de la inceput si sa detaliez toate nuantele si sa lamuresc toate ambiguitatile, si uneori tot nu iese :))

Daramite pe net, unde nu ai in ajutorul tau gesturi, nu ai priviri, nu ai intonatii de voce, unde cuvintele scrise oricum au greutate mult mai mare decat cele vorbite. Unde nu ai timp, unde un comentariu la o discutie e lasat de multe ori intre 2-3-4 alte activitati, unde nu stai sa iti alegi cuvintele cu atata atentie si atata rabdare. E normal pana la un punct, la fel de lipsit de timp e si cel care citeste comentariul, nu are deschiderea necesara sa stea sa se puna in pielea celui care a scris, sa se gandeasca pe moment la tot ce am enumerat eu mai sus. Si reactioneaza, fireste, la ceea ce crede el ca a citit, nu la ideea initiala a interlocutorului. Si tot asa se rostogoleste la vale discutia. Asta numeam eu „zgomot”. Sa urmaresti sau sa participi la o discutie de genul asta pe net e ca si cum ai incerca sa asculti o melodie care iti place la un radio care abia se mai prinde. E greu si e frustrant si de multe ori renunti si schimbi postul.

Nu stiu daca se poate face ceva pentru remedierea acestei situatii de fapt, o constatam doar😀 E o forma de comunicare extrem de, daca nu cumva majoritar, folosita, asa viciata si defectuoasa cum e ea. Ar ajuta, poate, chiar in graba discutiilor, sa ne amintim de adevarurile simple de mai sus un pic mai des. Ar ajuta sa ne abtinem un pic mai des sa judecam o persoana numai in urma unor postari pe net (hei, eu fac asta zilnic, judec adica, nu sunt un model bun😀 ) Ar ajuta ca, desi este atat de simplu sa vedem mai multe intelesuri intr-o postare aparent inofensiva, sa nu alegem mereu si mereu intelesul care ni se pare noua cel mai naspa si mai jignitor fata de noi; uneori e pe bune, dar statistic vorbind, de cele mai multe ori nu fix aia a vrut persoana respectiva sa comunice. Really. Sunt destui aia care te injura de mama pe fata ca sa ii mai cauti si pe aia care ar face-o cu subinteles. The Universe doesn’t hate you. Sau in orice caz, nu o arata prin comentarii pe net de la cunostinte virtuale😀

5 gânduri despre „zgomot pe net

  1. Maria Februarie 2, 2013 la 9:20 am

    The Universe seems to hate me sometimes, dar sigur n-o arata asa😀
    Eu altceva voiam sa zic (e o idee care imi tot sta in creier de cateva zile bune, probabil o sa o dezvolt o data). Ca si eu tot folosesc fraza aia cu „e doar internet, nu e real life” desi nu (mai) cred in ea. Banuiesc ca asa spuneau si cei care trimiteau scrisori de amor cu postalionul cand au aparut primele telefoane.

    Dintre colegii lui fiu-meu de gradinita (la tara, in varful muntelui), o treime au tableta, deja. Inclusiv fiu-meu. Sau stiu sa foloseasca smartphone-ul parintilor. Mai ramane sa invete sa scrie, ca sa comunice intre ei virtual. Eu cred ca nu ne putem impotrivi mersului lucrurilor: comunicarea pe net devine din ce in ce mai reala. Nu e ceva ce putem schimba noi incordandu-ne si hotarand ca reala e doar cea care se intampla cand stai la o cafea cu omul🙂

    Nici nu cred ca ar trebui sa ne luptam cu asta cu atata indarjire cum o fac unii dintre cei pe care-i cunosc eu.

  2. magdici Februarie 2, 2013 la 9:43 am

    Aaaa, vreau sa raspund multe in aceasi timp si nu imi iese niciuna :))

    In primul rand, sunt de acord ca netul a devenit demult parte integranta din comunicarea zilnica, si ca in niciun caz nu poate fi ignorat sau catalogat drept „fals”. E real, e acolo, trebuie luat in considerare. Dar trebuie constientzat cu toate limitarile lui. Si reactiile trebuiesc ajustate ca atare.

    In al doilea rand, si asta depinde de persoana, sau, mai degraba, de varsta. Sunt inca multi, majoritari cred, mai ales din generatia noastra (nu mai zic de cei peste), pentru care IRL ramane IRL😀 si bine separat de viata virtuala. Ajungi, in timp, sa dezvolti prietenii frumoase cu persoane cunoscute pe net, dar tot la cafea le pecetluiesti, tot abia astepti sa te vezi in persoana, sa auzi vocea celor cu care chat-uiesti, sa le vezi mimica, sa ii cunosti personal. Astia micii, in schimb, vor avea o perceptie fundamental diferita, ei cresc cu internetul in vena ca sa zic asa😀 sunt tare curioasa cum vor fi copiii nostri la maturitate din punctul asta de vedere.

  3. Maria Februarie 2, 2013 la 10:31 am

    Vorba maica-mii, „Zi cu cuvintele tale!”😀
    Probabil ca vor fi fix cum trebuie sa fie. Lumea se schimba. E ceva mai presus de noi.🙂

  4. magdici Februarie 2, 2013 la 10:39 am

    da, mai, dar eu va trebui sa fiu pe faza, sa pricep, sa inteleg, sa fiu o mama cool, sa nu fiu incuiata :))

  5. Maria Februarie 2, 2013 la 11:34 am

    😀 Let it be! It’s the perfect way to coolness!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: