3 luni

Zilele astea mi-am tot adus aminte ca aveam un blog pe vremuri. Mi-am amintit chiar si parola, ha ha. Inseamna, ca intotdeauna, ca ori ma simt extrem de fericita, ori la maxim de deprimata. De data asta e prima varianta.

Sunt o mama zen. Sunt cosmarul oricarei proaspete mame. As putea sa ganguresc ore in sir despre cat de implinita ma simt, despre cat de superba este perioada asta a vietii mele, despre cat de fericiti suntem amandoi (sau chiar toti 3 daca ar fi sa ma iau dupa zambetele de dimineata ale Sofiei😀 ) Si vreau sa scriu asta, vreau sa imi aduc aminte, vreau sa dau speranta oricui e dispus sa o primeasca.

Inainte de momentul zero, inca de cand am constientizat amandoi ca ne lipseste cel putin un membru al familiei si am inceput sa actionam ca atare, ne-am simtit bombardati constant cu informatii ingrijoratoare, cu experiente care de care mai cosmaresti, cu oftaturi, cu „profitati acum cat mai puteti”. Eram atat de convinsa cateodata ca urmeaza o perioada foarte nasoala din viata mea, incat in timpul sarcinii ii aminteam in mod periodic lui Razvan cum dupa nastere voi deveni, timp de minim 3 pana la 6 luni, un monstrulet incapabil de comunicare, cu cearcane, parul valvoi si voma pe haine. Un monstrulet caruia el va trebui sa ii zambeasca si sa ii spuna ca e cea mai frumoasa femeie si cea mai buna mama din univers. Eram oarecum convinsa ca ne vom certa ca turcii, ca micutul nostru apartament va deveni un loc oribil, plin de caca si de resentimente.

In fine, astea erau asteptarile setate pentru cel mai rau caz. In cea mai mare parte a timpului speram la ce-i mai bine si visam cu ochii deschisi la zilele frumoase si insorite in care eu, mama fericita, voi zburda cu caruciorul prin parc zi de zi si ma voi dragali cu bebelusul meu, si incercam sa ignor cu gratie povestirile „rele” pe principiul „lasa, ca Sofia nu o sa fie asa”😀

Si acum… Primele temute 3 luni aproape au trecut. Au fost 3 luni extraordinare, in care totul a mers bine. Am avut noroc si am avut incredere oarba in noi 3, in faptul ca ne descurcam si ca ne intelegem. Si pana acum ne-a reusit, zic eu🙂 Sofia este cea mai frumoasa si mai isteata fetita de varsta ei din intreaga lume, fireste. Nu ca avem noi vreun merit, asa a iesit ea :-p Si eu ma simt plina de dulcegarii de nu ma recunosc😀 (e de la hormoni, cred, dar poate fi si de la tonele de dulciuri pe care simt nevoia sa le halesc zilele astea). Nu stiu exact care a fost reteta. Noroc in primul rand (sau lipsa ghinionului :D), ca avem un copil sanatos si cuminte, apoi optimism, gandire pozitiva, entuziasm, multa dragoste, afectiune si rabdare. Si nu in ultimul rand, ajutor la curatenie😀. Asta mi se pare de baza, e ultimul lucru de care ai chef si totusi casa e mai murdara ca oricand.

Pai si cum e, concret, in aceste conditii? Ca tot e intrebarea asta pe buzele tutror celor cu care ma intalnesc. In primul rand e o schimbare care nu seamana cu nicio alta schimbare de pana acum. Simt cumva ca faptul ca mi-am dorit-o foarte mult si ca am fost pregatita cu adevarat m-au ajutat sa o pot trai la intensitatea la care merita. Se da un pic peste cap ritmul vietii asa cum o stiai, se schimba prioritatile, in fine, you know the drill. Dar ceea ce te ajuta este ca si perceptia ta se schimba; si tot ceea ce ti se parea incomensurabil de greu inainte, devine parte din tine, devine ceva ce simti ca ai fi putut face dintotdeauna, devine scopul pentru care te dai jos din pat dimineata. Si recompensele sunt sub forma unor ochisori mari si mirati care te cauta in fiecare dimineata in patul in care nu ai dormit cine stie ce in noaptea care tocmai s-a incheiat; a unei gurite care se mai schimonoseste in plans dar care se deschide si in cel mai mare si mai sincer zambet pe care l-ai vazut vreodata; a unor manute care capata in fiecare zi mai multa coerenta in incercarea de a te apuca de deget.

Deci, am zis ca e o schimbare. Apoi, e frumos tare. Inveti sa faci toate lucrurile cu o singura mana. Inveti cum e sa ai mereu un omulet mic lipit de tine, in tot ceea ce faci (daca ai un omulet ca al meu, care nu sta prea mult timp intr-un loc singur😀 ) Inveti sa schimbi scutecele, care, apropos, nu miros asa de urat (inca) si cu ochii inchisi. Inveti sa iubesti inca si mai mult si in alt fel decat stiai ca poti. Inveti sa folosesti un wrap. Inveti sa faci lucrurile pe bucati, atunci cand ai ocazia, nu cand vrei –  in mod dubios, asta ma ajuta sa am o casa mai ordonata decat inainte, cand amanam stransul unor haine si cateva saptamani😀 Inveti sa dormi intepenita intr-o pozitie. Ca veni vorba, inveti ca nu e chiar atat de greu sa supravietuiesti dormind in intervale de maxim 3 ore. Inveti parcul de langa bloc pe de rost. Inveti ca specia mamelor este cea mai periculos de contrazis (cu tine in frunte, fireste). Inveti ca sotul tau e cel mai bun si mai emotionat tata din lume si inveti sa iti protejezi in cu atat mai multe feluri relatia cu el.

Nu stiu ce sa mai scriu acum. Am scris si-asa o tona, imi vine sa sar de la una la alta, sunt vraiste😀 Dar dupa cum spuneam, sunt fericita. Stau cu Sofia care imi doarme pe burta, mananc cookies cu merisoare si ciocolata alba si beau ceai si sunt fericita. Abia astept sa il facem pe al doilea😀

3 gânduri despre „3 luni

  1. bau2miau Noiembrie 15, 2012 la 2:55 pm

    Foarte frumos, Magdici!🙂 Iar ce scrii pe aici vor fi amintiri frumoase atat pentru voi, cat si pentru Sofia. Si ceilalti care urmeaza😀

  2. Denisa Iancu Noiembrie 15, 2012 la 3:13 pm

    ai scris exact ce simt si eu🙂 Astept mai multe postari de genul asta!

  3. martutza Noiembrie 19, 2012 la 8:01 pm

    Doamne, ce copilas dulce…parca e bibelou! Felicitari! Sa va traiasca si sa aiba noroc cu carul! Si sa atraga dupa ea cativa fratiori la fel de draguti!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: