Olimpiada de iarna si timbrele

Adevaru’ e ca nu am urmarit absolut deloc sesiunea asta de sporturi de iarna. De mai bine de un an, de cand televizorul meu functioneaza doar pentru VH1, filme de pe net si alte cateva exceptii, sunt cam paralela cu stirile, mondenitatile, evenimentele, revolutiile pe care nu le aflu de pe net. Si asa si cu acest Vancouver 2010, e mai mult o notiune abstracta despre care discuta oamenii din jurul meu de zor.

Un lucru totusi a facut pentru mine. M-a facut sa imi aduc aminte ca asta nu e prima olimpiada de iarna din Canada de care am luat cunostinta. Pe vremea cand inca mai eram mica (relativ vorbind😀 ) aveam impresia, intre altele, ca imi place sa colectionez timbre; aveam o groaza, in multe clasoare de diferite dimensiuni. Daca tin bine minte, fiecare dintre ele era responsabil de o anumita categorie de timbre: era cel cu flori, cel cu animale, cel cu picturi si era si unul cu sport. Unul albastru inchis si jerpelit rau. Si intre multele colectii din el era si una cu olimpiada de la Calgary din ’88. Nu stiu de ce mi s-a intiparit cu atata acuratele numele ala pe retina. Oricum. Mi-am adus apoi aminte cu nostalgie de felul cum cumparam in mod periodic (saptamanal oare? nu mai stiu…) de la posta plicurile portocalii si albastre (cele mici) si rosii (cele mari),  de infrigurarea desfacerii lor, de bucuria de a gasi timbre noi si de usoara dezamagire data de dubluri…

Clar trebuie sa imi caut clasoarele😀 Macar atata lucru datorez acelor momente din copilarie😀

Un gând despre „Olimpiada de iarna si timbrele

  1. razvan73 Februarie 23, 2010 la 10:53 pm

    Si eu aveam vreo 5. Eu cinci si frate-miu 5. Clasoare. Nu trebuie sa va mai spun cum era cu schimbul de timbre, si cat de valoroase erau colitele🙂
    Existau chiar si filatelii unde te puteai duce sa cumperi timbre pe alese, daca cele din plicurile albastre de 3 lei sau rosii si cartonate de 5 lei nu-ti erau de ajuns…Cu ce emotie si nerabdare le desfaceam..:-)
    Da, mi-aduc aminte de Calgary’88 si parca au mai fost unele la Saporo, in Japonia..?
    Mi-e dor de timbrele mele (cred ca acum le-a crescut valoarea de vreo 10 ori😀 ), din pacate s-au pierdut undeva prin ceata timpului, in drumul dinspre liceu spre amiaza unui 35 (de ani) …

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: