Arhivele lunare: Noiembrie 2008

cantecele favorite ale trecutului meu :)

Voiam in seara asta sa scriu despre cu totul altceva… ma simteam efervescenta si foarte acida referitor la unele persoane „dragi” mie. Dar sa trec peste ipocriziile de zi cu zi si sa imi amintesc mai bine de melodiile care au insotit dramaticele (intotdeauna 🙂 ) mele povesti de dragoste de-a lungul timpului.

A inceput in generala cu marea drama de a ma fi indragostit de acelasi baiat pe care il iubea si prietena mea cea mai buna din copilarie. Desena incredibil de frumos si asculta guns si prodigy si apollo440 si eu visam la el pe November Rain.

In liceu, dupa rataciri trecatoare pe Nothing’s Gonna Change My Love for You, nu m-am putut hotari niciodata intre doua mari iubiri 😀 una s-a materializat intr-o relatie traita pe Bed of Roses si Patience, si cealalta nu, si fireste ca cea de-a doua a capatat titlul binemeritat de marea dragoste din liceu 🙂 traita ani la rand pe I’ll be there for you, I’ll cry for you, Prisoners in Paradise si Always on my mind

Au urmat ani tulburi si lipsiti de profunzime, cu ceva trairi la un moment dat pe Love me. Si am ajuns intr-un final la Come what may si Never tear us apart si vesele acorduri de Can’t take my eyes off of you.

Voi ce cantece de suflet aveti?

Anunțuri

iubire de vara

Ascultam zilele trecute un cantec la radio (aparent asta este una din sursele mele majore de inspiratie din ultima vreme) si mi-am dat seama ca exista un cliseu omniprezent cu care eu nu m-am intalnit niciodata. Nu am avut niciodata parte de celebra iubire de o vara. Stiti voi, te duci la mare, tanara (mai mult sau mai putin) inocenta si acolo, in prima seara, il intalnesti pe tanarul brunet cu maieu alb, bronzat si (mai mult sau mai putin) musculos de care te indragostesti iremediabil, pe viata fireste, si cu care faci sex salbatic noaptea pe plaja timp de o saptamana pana cand pleci acasa. Sau ceva de genul.

M-am tot chinuit sa imi aduc aminte daca nu cumva ma insel. Am avut un prieten din Constanta odata, da. Dar in saptamana petrecuta impreuna la mare ne-am vazut de maxim 3 ori, dupa care ne-am despartit. Nu prea se potriveste, cred. Alta data, cand am fost in Grecia cu ai mei, m-am pupat cu un grec cu un cap mai mic ca mine care m-a plimbat cu motorul si m-a dus la discoteca statiunii. Si nu prea stia engleza si saruta chiar nasol si nu prea imi placea de el in general. Nici asta nu prea se potriveste, cred. Alta data, in Croatia, am fost indragostita timp de jumatate de zi, cat a durat o croaziera, de un baiat necunoscut caruia imaginatia mea ii atribuise o obarsie dintr-o veche familie de nobili englezi si un castel si un iaht. Putea sa le si aiba din ce stiu fiindca nu am schimbat o vorba cu el. Nope, nici asta deci. Si nici unul dintre ei nu avea maieu alb. Adica grecul, poate, dar nu mai tin minte.

In rest, plecarile la mare din anii trecuti sunt asociate cu relatii deja existente sau cu iesiri cu prietenii (a se citi nopti lungi si usor incetosate de lichidele servite la divresele locuri de dans de pe plaja pe care le frecventam pe vremea aia, cand nu mi se facea somn de la 8 seara 🙂 ). Si atunci… Inseamna asta ca sunt defecta? 🙂 Voi ati avut iubiri de o vara in tineretile voastre zbuciumate? 🙂

Ganduri de sambata seara cu dezordine

Ma gandeam ca a fost bun blog-ul asta pana la urma. Citeam acum posturi vechi si imi dadeam seama cate momente din viata mea am surprins si pastrat pentru totdeauna (sau pana cand o sa imi crape laptop-ul in orice caz), cate senzatii si zambete si tristeti sunt prinse undeva in spatele cuvintelor de aici.

Ma mai gandeam in seara asta cum viata poate fi ca o camera, daca e dezordine nici nu ne dam seama cat spatiu gol avem de fapt, pentru ca ne umplem vietile cu mii de nimicuri inutile, la fel cum facem cu sifonierele si cu rafturile. Si traim asa in ignoranta noastra binecuvantata si taram dezordinea dupa noi fara sa ne dam seama, si asta pana intr-o zi cand, daca suntem norocosi, apare nevoia de un spatiu. Si atunci suntem obligati sa facem ordine si sa aruncam, in viata cat si in sifonier, si ne dam seama de cat de putine lucruri avem de fapt nevoie de fapt pentru a fi fericit.

Ingrozitor de cliseica ultima propozitie, da. Dar am descoperit ieri seara ca foarte multe dintre lucrurile care privite din exterior, la rece, par cele mai ieftine si penibile clisee, facute sau spuse pentru ca asa simti capata sens. Capata singurul sens pe care uneori simti ca il ai. Si atunci pot fi iertate. Dar in fine, asta e parerea mea. Ma duc sa mai eliberez catvea rafturi 😀

Dorinte

Na ca o primii din nou. Uff… not fair 🙂 dupa cum spuneam, pe un blog public, fie el chiar si personal, nu o sa iti poti expune cele mai mari dorinte, pentru ca de multe ori sunt prea intime. Dar parte din ele cred ca pot sa le insir aici 🙂 So:

1. Sa fim mereu sanatosi si de-acum inainte, si eu si cei dragi mie.
2. Sa imi vad copiii (pe care nu ii am inca deci implicit inca o dorinta aici 🙂 ) crescand mari si fericiti. Si de preferinta tot pe Pamant si in conditii similare cu ce avem acum. Sau si pe alta planeta daca se descopera asa ceva. Ca in Dune. In fine, asta poate stranepotii.
3. Sa merg cu transsiberianul.
4. Sa vad Rio si Machu Picchu si Niagara si Taj Mahal si Tibetul si Singapore si Australia si Tahiti si in fine cam tot ce ar merita vazut in lume. Cat mai sunt inca acolo.
5. Sa nu trec vreodata printr-un razboi. Nici ai mei.
6. Sa nu raman vreodata singura, sa am mereu alaturi oameni ai mei, fie ca sunt familie sau prieteni foarte buni sau…
7. Sa devina toti oamenii constienti de valoarea si potentialul lor si sa evolueze infinit mai mult din toate punctele de vedere, sa devenim cu adevarat o societate avansata si profund civilizata, sa se schimbe directia gresita de maimute urlatoare catre care mi se pare ca ne indreptam momentan.
8. Sa pot privi in orice moment in urma cu impacare sufleteasca.
9. Sa pot calatori in timp.
10. Sa am in continuare tot ce am acum 😀

Nu sunt cele mai mari dorinte ce-i drept… sunt niste dorinte la care m-am putut gandi acum.

Dau leapsa Martei, repede pana nu scrie razvan 😀 si lui Alex, care oricum nu va scrie dar nu ma intereseaza 😀