Arhivele lunare: Aprilie 2008

ganduri de dimineata

Au inflorit salcamii! Miroseau frumos azi-dimineata. Si eu ma gandeam sa scriu, despre amintiri, despre senzatii, despre nimic bine definit de fapt. Aveam un flashback intens in timp ce mergeam pe strada si am realizat cu stupoare ca de fapt sunt multumita de viata mea de pana acum. Nu simt ca mi-am indeplinit vreun scop, nu cred ca am realizat mai nimic, dar uitandu-ma in urma o vedeam cumva plina.

Cel mai bine ma definesc locurile in care am fost, oamenii pe care i-am cunoscut si, mai ales, ceea ce am simtit. Si poate ce i-am facut pe altii sa simta. Mi se derulau prin minte rasete si necazuri… momentele in care urlam la ai mei si tranteam usa si berea bauta cu tata pe banca in herastrau… chipuri de prieteni si fete pe care le-am vazut o singura data… oameni pe care i-am iubit din tot sufletul si altii pe care i-am urat din toti ranuchii… surpriza unei imbratisari, fericirea unui zambet si disperarea vreunui sarut… Un dans, un accident de masina, o plimbare, niste vorbe incurajatoare intr-un moment dubios, o aventura de o noapte, o greseala, ceva regrete, cadouri de ziua mea, flori primite si pastrate ani de-a randul cu o grija demna de cauze mai nobile, cercei si pantofii cu care dormeam in picioare in prima noapte dupa ce mi-i luam, de dragi ce imi erau 😀 … Prima oara cand tata a ras la o gluma de-a mea, prima oara cand mama mi-a zis ca e mandra de mine, prima oara cand un prieten bun mi-a zis ca i-am lipsit, prima oara cand am crezut ca iubesc si prima oara cand am iubit de fapt, fara sa stiu… Erau atat de multe si se insirau toate asa frumos si gandurile astea imi intindeau cel mai mare zambet pe fata, spre ingrijorarea celor cativa oameni matinali care se intamplau sa mai fie pe strada la ora aia…

Stiu Poate ca sunt tampenii fara insemnatate. Dar cumva imi place cum le-am trait. Fara amintirile astea nu as fi nici a zecea parte din ceea ce sunt. Codul sursa ne e dat la nastere, dar felul in care decidem sa il folosim depinde numai de noi. Ne construim singuri, prin alegerile noastre. So far, so good. 😀 Si de-abia incepe.

London in my eyes

Cica sa scriu. 😀 Hai sa va explic. Nu se poate scrie despre Londra, de fapt se poate, dar nu are rost. Trebuie sa fii acolo. Nu e un oras, e o stare de spirit. E ca atunci cand esti indragostit si nu iti vine sub nicio forma sa vorbesti cu cei din jur despre ceea ce simti, pentru ca iti dai seama ca nicicum cuvintele nu ar avea forta necesara sa redea ceea ce ai vrea tu sa le comunici. Da, m-am indragostit de un oras 😀

Am alergat intr-una. Am alergat si cand stateam 🙂 Voiam sa vad tot, sa fac tot, sa bifez tot. A fost mai degraba o insiruire de bife. Dar ce pot sa spun, a meritat pana la fiecare strop de ploaie londoneza, pana la fiecare pas pe Oxford Street si pana la fiecare fiecare treapta din cele 530 (parca, who’s counting?) pana in varful catedralei. (Saint Paul, cum care? 😀 )

Prietenii ma intreaba ce mi-a placut cel mai mult. Nu pot sa categorisesc la modul asta… Mi-a placut ca eram acolo. Mi-a placut metroul, mi-au placut parcurile pline de verde si flori, mi-au placut cladirile si atmosfera arhitecturala a orasului, daca mi se permite sa ii spun asa 🙂 , mi-a placut felul in care Londra isi traieste istoria in fiecare moment al prezentului, fiind in acelasi timp cea mai vie si moderna capitala a Europei, din punctul meu de vedere. Mi-au placut Big Ben, Parlamentul (wow!!), St Paul, Tower of London, bla, bla, cu alte cuvinte, tot ceea ce am vizitat in timpul marelui nostru maraton al bifelor . Mi-au placut agitatia si oamenii care dupa ora 6 radeau galagiosi in fata pub-urilor sau alergau prin parcuri sau se plimbau cu bicicletele. Mi-a placut ca trebuia sa ma uit in dreapta cand traversam (m-am obisnuit dubios de repede) si mi-au placut taxiurile si autobuzele si cabinele rosii de telefon. Pfuuuuu… As putea sa continui asa toata noaptea 🙂

Recunosc, nu mi-a placut ca am auzit mai multa spaniola si italiana pe strada decat accent britanic, ca am vazut mai multi asiatici, indieni si arabi decat englezi. Dar asta este… e un oras cosmopolit si intr-o continua schimbare.

S-au strans multe amintiri pentru 5 zile… Seara la terasa pe malul Tamisei, unde beam bere Ale, in timp ce in dreapta vedeam Tower Bridge si in stanga Saint Paul… Ziua cand am vizitat Hyde Park in timpul unei mari furtuni, in timp ce ploua cu furie iar vantul batea cu o inversunare demna de cauze mai nobile (pana la urma ploaia a cedat nervos in fata incapatanarii mele de a nu renunta sub nicio forma la plimbare si mi-a facut cadou un curcubeu, dupa cum puteti observa si in poze 😀 )… Primul autobuz, prima cabina telefonica, prima oara cand am vazut Buckingham Palace, prima oara cand ne-am pozat cu Pall Mall, prima oara cad… prima oara cand… ce sa mai, iar as putea sa continui toata noaptea 😀

Si parca excursiile astea adancesc un pic relatiile intre oameni. M-am simtit bine cu Misha si Maroniul (da, cu mici exceptii 😀 ). Impreuna am baut bere, impreuna am fost in majoritatea locurilor, impreuna am luat din greseala doar 3 din cele 6 bilete pana la Windsor si inapoi, facandu-ne apoi tot restul drumului oaresce griji despre modul in care sunt tratati in genere turistii blatisti in Londra 😀 , impreuna am impartit minunata camera de hostel. Dar parca si aia pare mai curata si mai frumoasa in amintiri 😀

Uite ca pana la urma am scris cate ceva. Mai am ganduri notate pe ici pe colo, din timpul calatoriei. O sa revin 🙂

Poze.

London, my dear (and a little bit of Dublin)

Dap, a venit si seara dinaintea marii excursii initiatice. Avand in vedere ca Londra este unul dintre locurile pe care mi-am dorit dintotdeauna sa le vad, as fi vrut sa fiu un pic mai entuziasta. A dracu’ astenie. 😀 Dar promit tuturor celor care m-au suportat in aceasta perioada tulbure ca imi voi reveni de indata ce ma urc in avion. Si de vreme nu imi fac probleme. La urma urmei de-aia iau soarele cu mine, nu? 😛

Ne vedem intr-o saptamana cu multe poze si povestiri, dragii mei. Va pup!!!!!!!!!

PS: PALL MALL, pentru cunoscatori 😛

Concert Metallica la Bucuresti pe 23 iulie

Pentru cei interesati (pe frate-miu l-am sunat deja, nu se pune, dar poate mai sunt si altii 😀 ), un nou concert, de data asta confirmat si de site-ul formatiei.

RSS-ul pe Metalhead face toti banii 🙂