Magda does Cambodia, 3 – Siem Reap

Siem Reap.

Ei, asta arata ceva mai bine din punct de vedere turistic. Adica avea o zona de cateva strazi macar, cu pub-uri, terase si pensiuni dragute si cu infinite magazine de suveniruri. Bine, imediat ce ieseai din zona asta, nu mai aveai nici macar asfalt pe stradutele mai laturalnice. Dar atmosfera era incomparabil mai placuta.

Am facut aproape 6 ore cu autobuzul din Phnom Penh in Siem Reap. Mi se parea indignant faptul ca erau bananieri peste tot. Cum sunt prunii la noi la munte. Mie nu mi se parea normal sa ii vad asa, aruncati prin toate vaioagele, si plini de banane pe deasupra, si nimeni sa nu se mire de ei😀 Bananierii cresc in sera pentru mine, nu pe marginea drumurilor de tara. In fine. In timpul unei opriri de pe drum, am vazut pentru prima oara paianjeni mari si parosi prajiti. Bine, nu as fi stiut ca sunt paienjeni mari si parosi daca omul care ii vindea, intr-un cos mare, nu ar fi avut la randul lui un paianjen mare si paros, viu insa, pe el. Si se tot juca cu el si il lua in mana si il mangaia. Brrrrrr. Nu am facut poza pentru ca eu una nu m-as fi putut uita la poza aia😀 the real thing was enough. Si langa cosul de paienjeni mari si parosi am vazut altul, cu niste insecte care semanau cu niste greieri imensi, tot prajiti. Moment in care am decis ca poate ar fi mai bine sa ma plimb un pic in partea cealalta a statiei de autobuz, unde se vindeau inofensive nuci de cocos.

In oras, am gasit cazare mai mult decat decenta pentru 10 dolari pe noapte camera. Cu baie in camera si televizor si mobilata nou nout. Si din ce am auzit din povestirile altora, poti gasi cazare, in conditii mizerabile probabil, dar oricum, pentru 1-2 dolari pe noapte.

Am plecat apoi cu ganduri mari, de a manca ceva si de a imi citi mailul pentru a nu ma simti total in vacanta, ca doar plecasem la treaba. Dar pe drum am fost deturnati de un grup de irlandezi/englezi/australieni/mamanaibii/americani_draguti_din_california care beau foarte fericiti la o terasa si agatau orice turist vedeau pe strada. Si ca atare am ramas o mare parte din noapte cu ei si cu altii care ni se tot alaturau pana ce nu mai aveam loc.

A fost incredibil de placut, desi nu ii mai vazusem niciodata in viata noastra. Toata lumea era atat de prietenoasa, de parca facusem armata impreuna. In plus, e foarte ieftin sa bei in Cambodgia; o carafa de cel putin un litru de rom cu cola costa 10 dolari, iar o galeata de whisky Mekong cu redbull si cola costa 4 dolari.

Pentru ca asa se serveau bauturile acolo😀 Am fi stat si mai mult, dar la 2 am taiat-o, pentru ca aparent ne trezeam a doua zi la 4 jumate sa vedem rasaritul. Al naibii rasarit😀 e nemaipomenit de frumos dupa 2 ore de somn, va zic.

Multe in plus nu prea am de spus despre Siem Reap, pentru ca nu am avut timp sa umblam in afara zonei turistice despre care spuneam. Nici nu stiu daca e altceva de vazut. Ce m-a amuzat a fost ca pe fereasta unui internet café, pe langa “windows”, “internet” si “internet explorer” scria si “CD BURN”. Deci merg in directia buna, repede si sigur😀 Oricum, am ramas cu cea mai calda si frumoasa impresie fata de locul asta, si cu cele mai super amintiri.

Tag-uri:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: